18 noiembrie 2010 - Ziua Naţională fără Tutun

SLOGAN: „Fără tutun, pentru o viaţă mai lungă şi sănătoasă !”

Prin Hotărârea de Guvern nr. 1270 din 13 noiembrie 2002, a treia joi din luna noiembrie a fost declarată Ziua Naţională fără Tutun preluându-se astfel exemplul Statelor Unite ale Americii şi al unor ţări europene de a dedica o zi din an încurajării renunţării la fumat.

Aşadar, în acest an, ziua de joi, 18 noiembrie este o invitaţie la meditaţie pentru fiecare fumător, o ocazie de a-şi demonstra că nu este imposibil să renunţe pentru cel puţin o zi şi chiar o ocazie de a se bucura de avantajele unei vieţi fără tutun: gust şi miros îmbunătăţite, dispariţia mirosului neplăcut al respiraţiei şi hainelor, câştigarea timpului pierdut cu „pauzele de fumat”, mai mulţi bani în buzunar.

Tutunul a fost adus în Europa din Lumea Nouă de către Cristofor Columb, în jurul anului 1492. Considerat mult timp un capriciu, apoi o modă, consumul de tutun a căpătat în prezent dimensiuni neobişnuite.

Datele furnizate de Organizaţia Mondială a Sănătăţii arată că aproximativ 1/3 din populaţia de peste 15 ani este fumătoare, peste 80% dintre fumători trăind în ţări cu venituri mici sau medii. Anual, la nivel mondial se produc peste 5 milioane de decese din cauza tutunului şi se estimează că acest număr va creşte la 10 milioane în următorii 20 de ani. Cu alte cuvinte, la fiecare 6,5 secunde, în lume, un om moare din cauza bolilor asociate consumului de tutun.

Din cele peste 4000 de substanţe chimice pe care le conţine fumul unei ţigări peste 50 sunt substanţe cancerigene. Tutunul este un drog iar dependenţa de nicotină, comparabilă cu cea indusă de cocaină, este încadrată de OMS ca o boală (tulburare mentală şi comportamentală).

Consecinţele fumatului asupra sănătăţii sunt multiple:

La câteva minute după inhalarea primului fum de ţigară pulsul se accelerează, tensiunea arterială creşte, ochii şi laringele sunt iritate, monooxidul de carbon intră în sânge, substanţele cancerigene pătrund în plămâni.

Efectele de scurtă durată ale fumatului sunt: alterarea mucoasei buzelor, limbii şi laringelui, tusea, halena (mirosul neplăcut al gurii), diminuarea simţului gustativ şi olfactiv, reducerea imunităţii organismului la infecţiile respiratorii.

Pe termen lung, tutunul este  factor de risc pentru aproximativ 30 de boli dintre care  pot aminti: boli respiratorii (bronşita, emfizemul pulmonar, astmul bronşic, BPOC, ), boli cardiovasculare (hipertensiune arterială, angină pectorală, infarct miocardic, arteriopatia membrelor inferioare), boli cerebrovasculare (accidentele vasculare cerebrale), infertilitate, cancer cu diferite localizări (buze, cavitate bucală, laringe, trahee, bronhii, plămâni, pancreas, vezică urinară). Femeile fumătoare pot naşte copii cu greutate mai mică decât cea normală, copii cu probleme respiratorii la naştere sau care pot deceda prematur (primele luni de viaţă).

Nu trebuie neglijat faptul că fumatul pasiv (fumul de tutun din mediul înconjurător) afectează semnificativ sănătatea nefumătorilor: iritaţia ochilor, nasului, faringelui, laringelui, dureri de cap, ameţeli, senzaţia de greaţă, dar şi agravarea astmului preexistent, apariţia bolilor ischemice coronariene (angina pectorală, infarct miocardic) sau a cancerului pulmonar. Riscul infecţiilor respiratorii în primul an de viaţă al copilului este de 2 ori mai mare dacă părinţii sunt fumători, iar riscul de apariţie a bolilor cardiace şi a cancerului pulmonar la angajaţii ai căror colegi sunt fumători creşte cu 20-30%.

Renunţarea la fumat presupune multă voinţă din partea fumătorului dar şi suport psihologic din partea familiei, prietenilor, medicului, psihologului.

Beneficiile renunţării la fumat sunt importante, astfel după un an de abstinenţă, riscul de angină pectorală şi infarct de miocard scade cu 50%, iar riscul relativ de apariţie a cancerului pulmonar şi a bolilor cronice obstructive pulmonare descreşte lent, pentru ca după 14-15 ani să se apropie de cel al unui nefumător.